Ba p-a mă-tii dumitale!

România trebuie să prezinte la Bruxelles, în 7 zile, noua sa strategie de reducere a deficitului bugetar. Preferabil de către un guvern legitim, nu de unul interimar, câtă vreme a trecut aproape o lună de la finala prezidențială din 18 mai. Tergiversarea învestirii unui Guvern cu puteri depline afectează și încrederea instituțiilor financiare în țara noastră, motiv pentru care suntem avertizați că ne paște categoria ”junk” (gunoi) în ceea ce privește ratingul de țară. Asta în timp ce în context este pomenit inclusiv riscul intrării în incapacitate de plată. Oricît de maro este, situația nu izbutește însă să-i determine pe politicieni să-și asume responsabilitatea, să facă un Guvern și să treacă la treabă.

Motivul principal este evident: măsurile de redresare sunt atât de dure încât asumarea lor poate echivala cu o sinucidere politică. În cel mai bun caz, ele oricum se vor solda cu o reducerea serioasă a scorurilor electorale pentru partidele care intră la guvernare.

O altă problemă majoră este și cooptarea USR-ului în viitoarea formulă guvernamentală. Nu este vorba numai despre incompatibilitatea totală dintre USR și PSD, ci și de faptul că, în cazul ajungerii lor la Palatul Victoria, useriștii vor arunca în mod cert Guvernul în aer cel târziu până-n toamnă.

Situația fiind groasă rău, se aude că nici Ilie Bolojan nu mai vrea să fie premier. Ar prefera, după cum se spune mai nou, să candideze la Primăria Capitalei unde, dacă este susținut și de USR nu numai de PNL, are mari șanse.

Cum nici PSD nu vrea să dea un premier de sacrificiu iar un premier de la USR sau UDMR nu intră sub nicio formă în calcul, se va reveni cel mai probabil la varianta premier-tehnocrat după modelul Cioloș. Sau chiar cu Cioloș, așa cum s-a mai vehiculat deja atunci când au debutat negocierile.

Adevărat este și că adâncirea crizei a dus la rostirea în public a formulei tabu: alegerile anticipate. Nu numai că PSD a amenințat direct cu readucerea tuturor partidelor la votul unui electorat care fierbe de mult timp, dar și unii dintre analiști spun că anticipatele reprezintă ultima (și singura) soluție în cazul în care partidele ”pro europene” nu cad rapid la pace. Ca să evite o confruntare cu electoratul după tot ce s-a întâmplat din decembrie încoace, posibil este și ca tot PSD, PNL și UDMR să pună de o coaliție guvernamentală. Una însă mult mai fragilă și mai descoperită în Parlament de această dată.

Tras linie și adunat, se poate spune că Bruxelles-ul a câștigat și nu a câștigat în România, chiar dacă și-a impus președintele dorit la Cotroceni. Deja întărâtați și scindați, românii nu mai acordă niciun credit Puterii, situație în care este foarte greu (ba chiar imposibil) să-i convingi să accepte noi strângeri ale curelii. Deocamdată, este evident că, în semn de susținere a regimului Dan, Bruxelles protejează Bucureștiul: o scaldă și nu-i aplică sancțiunile prevăzute pentru derapajul bugetar și nici pentru încălcarea jaloanelor din PNRR. Cum criza politică se accentuează de la zi la zi pe malurile Dâmboviței, situația economică se împute și ea din ce în ce mai tare iar asta înseamnă că trebuie urgent luate măsuri – repetăm, toate nepopulare.

Cum-necum, politicienii trebuie să-și ia inima-n dinți și purceadă la repararea a ceea ce tot ei au stricat pentru că în situația asta am ajuns după ce Guvernele Orban, Cîțu, Ciucă și Ciolacu ne-au regalat, în ultimii cinci ani, cu prestații de excepție. Care dintre ei pierde și care nu este un subiect total neinteresant pentru români. Cu excepții mici, chiar pentru toți românii de această dată.