Un fost director general adjunct al Agenției de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (RoAid), recunoscut oficial ca avertizor de integritate, a fost revocat din funcție printr-un ordin semnat în fals, discreditat în presă, anchetat pentru concedii medicale legale și ținut ani de zile într-un proces viciat. România riscă încălcarea gravă a standardelor ONU privind protecția avertizorilor și depolitizarea cooperării internaționale.
Un avertizor de integritate eliminat abuziv, o instituție guvernamentală transformată în instrument politic, o justiție opacă și documente semnate în fals. Aceasta este realitatea din spatele RoAid – Agenția Română de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare, unde, în loc de transparență și profesionalism, ies la iveală practici de epurare administrativă și discreditare instituțională.
Cazul Cezar Cătălin Marin, fost director general adjunct al agenției și avertizor de integritate, este emblematic pentru ceea ce se întâmplă când un funcționar de carieră îndrăznește să semnaleze nereguli.
Marin a avertizat, statul a reacționat cu forța represivă
Totul a început când Cezar Cătălin Marin a transmis note oficiale și sesizări către Ministerul Afacerilor Externe și alte instituții, semnalând posibile fraude și disfuncționalități în gestionarea bugetului RoAid. În loc să urmeze o anchetă internă sau o evaluare obiectivă, instituțiile au declanșat represalii:
– revocare ilegală din funcție, semnată printr-un act administrativ cu semnătură falsă (nu a ministrului Aurescu, cum prevedea legea);
– plângeri către CNAS privind concediile medicale, deși acestea erau documentate și perfect legale;
– acuze de utilizare abuzivă a pașaportului diplomatic, ulterior infirmate de Poliția de Frontieră;
– campanie de presă defăimătoare, menită să acopere miza reală: eliminarea unui avertizor incomod.
Ordinul de revocare – semnat în fals, dar apărat de sistem
Documentele analizate de redacție arată că ordinul de revocare a fost semnat de altcineva decât ministrul în funcție, ceea ce îl face nul de drept. Cu toate acestea, instanțele române au refuzat să anuleze actul, invocând motive procedurale și ocolind fondul problemei.
Dosarul a fost plimbat ani de zile între Tribunalul București, Curtea de Apel și Înalta Curte, fără ca faptele esențiale să fie cercetate corect. Surse din sistemul judiciar semnalează și posibile conflicte de interese între completul de judecată și fostul ministru implicat.
Redacția va publica în curând documente oficiale care susțin afirmațiile de mai sus și care implică direct mai multe instituții ale statului în acest caz de abuz instituțional cu implicații internaționale.
Distribuie pagina:
Distribuie pagina:
