Reducerea bugetară, egal o altă mârșăvie a PSD și PNL

Acoperit cu mantia administratorului de top, Ilie Bolojan a intrat cu buldozerul în personalul Senatului. A anunțat nația că a decis să eficientizeze cheltuielile acestei instituții dând afară aproape 200 de angajați. Amețit de înălțimea funcției de al doilea om în stat, Bolojan nu s-a mai controlat suficient și a recunoscut că a pus mâna pe mătură înghesuit fiind, de fapt, de imposibilitatea de a face loc alaiului său de protejate/protejați, și asta pentru că organigrama Senatului este deja supraaglomerată de rudele, obligațiile și amantele foștilor aleși.

„În loc ca persoanele care sunt pe cabinetele demnitarilor să vină și să plece cu aceștia – așa cum e practica – a fost posibilă angajarea directă pe perioadă nedeterminată. Au fost angajări peste angajări și am ajuns în situația în care o persoană pe post de conducere nu-și poate aduce niciun colaborator pentru că găsește deja persoane fără pregătire. Trebuie să urmăm legea normalității: vii cu un demnitar, pleci cu un demnitar pentru ca acesta să poată da randament”, a grăit cu dezarmantă sinceritate Bolojan.

Și omul chiar are dreptate să fie supărat, din moment ce, pentru a da „randament”, a fost obligat să apeleze la Arina Moș (tot o apropiată a lui și ea, calitate pentru care a și fost propulsată senator) pentru ca aceasta să o angajeze la cabinetul ei pe „domnișoara Georgiana”. Chiar dacă el și-a recalibrat șmen-gui-ul, Bolojan nu-i uită pe colegi. De aceea va da cu barda în personalul Senatului, de fapt, în angajații care chiar muncesc, că doar nu-i va supăra pe foștii aleși lăsându-le pe drumuri sursele de „randament”, dotate prin definiție cu picioare până-n gât și cu generoase busturi.

Mizerabilul comportament al Bolojanului liberal este copiat întocmai și de echivalentul său pesedist de la Camera Deputaților – actualul președinte Ciprian Șerban. Structura Camerei fiind mai dolofană decât cea a Senatului, Șerban a identificat 240 de posturi bune de desființat. Fără a avea detalii, se poate pune de pe acum pariu că niciunul nu este ocupat de vreo pipiță specializată doar în postat poze semi-nude pe Instagram. Cum la fel de sigur este și că toate concursurile pe care le invocă atât Bolojan, cât și Șerban, vor fi astfel regizate încât majoritatea bugetului alocat salariilor angajaților întregului Parlament să se ducă doar pe achitarea plăcerilor și obligațiilor politicienilor aleși. Comportament, de altfel, cât se poate de normal pentru niște politicieni de pripas, mai toți coate-goale la origini.

Că sunt puși doar de sanchi pe economii o demonstrează și faptul că nimeni nu ia în calcul reducerea sumelor nesimțite acordate, de exemplu, pentru cazarea și transportul aleșilor patriei. Sume acordate, culmea, chiar și parlamentarilor care au case în proximitatea Capitalei. Iar dacă tot e mare parlamentar, Bolojanul pus pe economiseală ar putea să inițieze modificarea legislației în așa fel încât instituțiile să nu mai fie adevărate cuiburi familiale. Sau să nu mai permită celor care ajung șefi în Parlament să pună la dispoziția nevestelor mașini, șoferi și carburant – totul plătit din banii Camerei din care fac ei parte. Sau celor care prind funcții în secretariatele generale ale Senatului și Camerei Deputaților să nu le mai fie permisă casarea bunurilor Parlamentului doar pentru a-și dota propriile pensiuni (numele de George Ionuț Dumitrică spune ceva cuiva?).

Revenind la programata înlocuire a funcționarilor publici adevărați, cu experiență și pregătire profesională, cu un stol de Georgiane, Alinuțe, Alexandre etc., care doar delectează privirile urmăritorilor pe rețelele de socializare, ne întrebăm cine oare va asigura buna desfășurare a procesului legislativ. Parlamentarii care, în mare parte, habar nu au ce votează? Unii dintre ei nu ajung să afle nici măcar titlul legilor, alții se uită la text ca mâța-n calendar, mulți nu sunt în stare să conceapă măcar un articol de lege.

Fie doar și pentru că au nevoie nu numai de „randament”, ci și de profesioniști care să le facă și lor treaba, bine ar fi ca Bolojanii și Ciprienii, cică apăsați de grija pentru banul public, să se mai gândească o dată și să nu transforme obligatorie operațiunea de reducere a cheltuielilor bugetare într-o altă mârșăvie, politică și umană.