După ce au guvernat împreună, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă pleacă împreună. Cei doi lideri au demisionat din fruntea partidelor pe care le-au condus până la alegerile de duminică.
Deși rezultatele primului tur prezidențial trebuiau să fie un cutremur de cel puțin gradul 8 pentru întreaga clasă politică și, în principal, pentru PSD și PNL, ai noștri, ca brazii (pe tipar „nalt ca bradu, prost ca gardu”), l-au tratat ca pe o simplă zguduitură provocată de trenul care trece pe lângă bloc. Unii n-au înțeles nimic, alții s-au făcut că nu înțeleg, și cu toții s-au mulțumit cu demisiile liderilor PSD și PNL. Nimeni nu a vorbit despre frustrarea românilor exasperați de impostura, incultura, lipsa de empatie și de omenie a celor mai mulți dintre politicieni – stare care a dus la votul de duminică. Nimeni nu spune că partidele au mai curând imaginea de grupuri infracționale organizate în ochii românilor. Nimeni nu vorbește despre exasperarea la care au ajuns oamenii, obligați să se confrunte cu o birocrație monstruoasă, cu funcționari incapabili sau corupți, cu o bătaie de joc instituțională generalizată la nivel de țară, cu condiții de viață precare pentru prea mulți dintre cetățeni. Toate acestea nu există pentru pesediștii și peneliștii care au luat notă de demisiile lui Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă și s-au dus la culcare, mulțumiți că s-au pregătit pentru parlamentarele de duminică.
În aceeași notă ipocrită și total lipsită de orice răspundere, pesediștii s-au făcut că n-au habar de voturile pe care unii dintre ei le-au dat pentru George Simion, pentru ca, vezi Doamne, să-l ajute astfel în finală pe Ciolacu al lor. Voturi care, în mod cert, nu ar fi dus-o pe Elena Lasconi – adevărat monument de impostură, prefăcătorie și incultură – în finala pentru Cotroceni. La fel de „uituci” ca amicii lor pesediști, liberalii au omis, la rândul lor, să se felicite în conclavul intern de ieri pentru geniala idee de a-l susține pe șest pe Călin Georgescu, în speranța că astfel îi blochează lui George Simion accesul în turul doi. Două strategii de campanie electorală tâmpite și perdante, pentru care, dacă PSD și PNL ar fi cu adevărat partide politice, autorii ar fi trebuit să fie trași la răspundere de colegi.
Bomboana pe coliva viitoarelor scoruri electorale pentru PSD și PNL o constituie susținerea Elenei Lasconi în finala prezidențială.
„Am luat o decizie azi: PNL o va susține fără niciun fel de negociere pe Elena Lasconi, varianta pro-europeană”, a decretat noul lider interimar liberal, Ilie Bolojan, înainte de a întoarce un dos țeapăn, pe model Klaus Iohannis, ziariștilor care au îndrăznit să nu se mulțumească cu monologul lui sec și să-i pună întrebări. Un comportament destinat, probabil, în puțina minte a liberalilor, să le aducă un plus de voturi la parlamentarele din 1 decembrie. Nu, proștilor, așa nu faceți altceva decât să mai expediați niște voturi către USR și să transformați parlamentarele într-un alt măcel. Pentru voi, evident.
PSD nu s-a prosternat, încă, la picioarele finalistei Lenuța, dar o va face fără îndoială. Până atunci, înlocuitorul lui Ciolacu – tânăra speranță bruxelleză Victor Negrescu – promite că PSD o să fie „mult mai direct, mult mai franc și foarte sincer” în viitoarea sa comunicare cu cetățenii.
Deși îmbătrânește politic urât, Traian Băsescu și-a păstrat suficientă obiectivitate cât să-și sfătuiască noua Elenă să se pună cu burta pe carte: „Îi recomand să nu piardă vremea și să pună mâna să citească despre Orientul Mijlociu, despre Asia Centrală, despre Marea Neagră, despre Rusia, despre Tratatul NATO sau despre Tratatul de la Lisabona”. Ținând cont de calitățile deja demonstrate de distinsa doamnă, mai productiv ar fi fost să o pună să citească o carte de bucate.
Distribuie pagina:

Distribuie pagina: