PSD sau cuiul lui Pepelea-Nicușor

Treaba dâmbovițeană se împute peste prevederile inițiale iar regizorii din umbră își pierd răbdarea. Mai mult, deși Bruxelles-ul a dat României lui Nicușor Dan o frânghie mult mai lungă decât ar permite situația financiară reală, pare-se că și aceasta a ajuns la capăt înainte ca dâmbovițenii să-și decidă un nou Guvern. În al treilea rând, vinerea aceasta expiră interimatul liberalului Cătălin Predoiu în fruntea Executivului iar cum este aproape imposibil să treci un nou Cabinet prin Parlament câtă vreme nu ai, astăzi, un candidat desemnat pentru funcția de premier, Constituția își poate ridica deja fusta, va urma un alt viol. Nu în ultimul rând, alertate de măsurile extreme prognozate, sindicatele dau semne că s-au trezit și ele la viață. Toate acestea înseamnă un singur lucru: pauza s-a terminat și partidele trebuie să bage capul la fund și să instaleze un nou Guvern pe repede-înainte.

Ținând cont de ultimele mișcări și bârfe, pe lista scurtă a posibililor premieri figurează trei ”tehnocrați” – Delia Velculescu (origine FMI), Anca Dragu (origine USR și guvernatorul Băncii Naționale din Republica Moldova în prezent), Ionuț Dumitru (economist cooptat în conducerea băncii Raiffeisen) – și doi politicieni sadea – penelistul Ilie Bolojan și pesedistul Sorin Grindeanu. Indiferent de cine ce variantă preferă, un lucru este cert: niciun guvern nu poate fi învestit fără votul PSD în Parlament, ceea ce nu înseamnă însă și că PSD-ul este fericit cu rolul lui de ”birlic” în acest joc.

Dacă pune umărul la învestirea Guvernului, fie și doar printr-un vot de susținere în Parlament, PSD pierde. Dacă se bagă în viitorul Cabinet și nu cere șefia Guvernului, pierde din nou – este cel mai mare partid. Dacă dă premierul, iarăși va pierde după jihadul tăierii veniturilor și a concedierilor care se abate fără doar și poate peste români. De aceea dă PSD din colț în colț și tot de aceea s-a trecut la forțarea sa (și) din interior.

Primul semn a apărut vineri, când G4Media a lansat la apă o scrisoare semnată ba de Georgian Pop, ba de vreo 14.000 de pesediști care critică de mamă, tată și partid echipa Grindeanu. Cum s-a spus că semnatari ar fi ”lideri centrali și locali” ai PSD iar misiva reclamă ”mafiotizarea” partidelor politice, promovarea clientelei politice și a rudelor în funcții-cheie, plus atribuirea netransparentă a contractelor publice, este de-a dreptul hilară raportată la comportamentul stas al liderilor (și mari și mici) ai PSD. Dacă erau deștepți, autorii se mulțumeau doar cu acuzarea actualei conduceri pentru băgarea în gard a celui mai mare partid de pe la noi. Așa, excesul de zel și de literatură SF pute.

Al doilea semn a venit ieri, când primarul Buzăului, Constantin Toma (un social-democrat convertit la valorile progresiste după cum zice lumea) a dat un brânci public PSD-ului său de baștină, pe care-l îndeamnă să lase orice condiții și să pună osul la treabă deoarece situația este ”disperată”: ”Necondiţionat, trebuie să ne înhămăm la treabă, să fim solidari, să găsim compromisul necesar pentru a putea salva această situaţie nedorită, care ar putea aduce mari nenorociri pentru fiecare cetăţean al acestei ţări”.

Un mic accent a pus și Victor Negrescu (europarlamentar PSD de meserie), care a încercat să îndulcească pilula pentru colegii săi de partid dându-i lui Nicușor Dan și o tentă social-democrată: ”Preşedintele Nicuşor Dan, prin votul primit, care a avut toate culorile politice, trebuie să facă acest lucru. Acum urmează ultimele zile de negociere şi nominalizarea viitorului prim-ministru”.

Concluzia: România trebuie să aibă un Guvern cât mai repede, ca urmare PSD a fost băgat la rotisor și mai că am pune pariu că se frige de această dată. Nu de alta, dar alternativa – alegeri anticipate – sună ca dracu’ în urechile tuturor politicienilor, inclusiv în cele pesediste. Ceea ce mai înseamnă și că Iohannis a plecat, dar ghinionul a rămas.