Președinte validat, Guvern mai la vară

Nicușor Dan va depune jurământul luni, zi în care se pune capăt interimatului prezidențial. În ceea ce privește însă viitorul Guvern, lucrurile trenează.

Conform actualei structuri politice parlamentare, o majoritate solidă poate fi obținută din combinația PSD, PNL, UDMR și USR. Cum însă PSD, confruntat cu o criză internă, este tentat de trecerea în Opoziție, foarte serioasă (dar și foarte vulnerabilă) este varianta unui Guvern minoritar PNL, USR, UDMR. Cum lucrurile sunt departe de a se decanta, noul președinte și-a rezervat o perioadă neobișnuit de lungă pentru desemnarea unui candidat la funcția de premier: ”Nu vreau să ne grăbim, să ne luăm un interval de 3-4 săptămâni din momentul ăsta”.

Până atunci, de bază sunt tot informațiile pe surse, iar conform acestora se ia în calcul numirea unui premier ”tehnocrat” în fruntea unui Cabinet format din PSD, PNL, USR, UDMR. Partea să-i zicem bună ar fi soliditatea unui astfel de Cabinet – cu șanse mai mari să se înfiripe din moment ce un tehnocrat în fruntea Guvernului ar mai micșora rușinea PSD-ului obligat să accepte că nu dă el premierul. Partea rea (cu adevărat) o reprezintă numele de prim-ministru vehiculat: Dacian Cioloș – cel care a mai jucat odată – și foarte prost – rolul de ”premier tehnocrat” (el a condus, în 2016, celebrul ”Guvernul Zero”). Cum de este vehiculat atunci numele lui Cioloș din moment ce și-a demonstrat deja ”măiestria” de premier? Simplu: ca și prima dată, Cioloș este în continuare favoritul Franței iar Macron pe el îl vrea la Palatul Victoria. Rămâne de văzut dacă PSD – care în 2016 a votat și susținut Guvernul Cioloș din Opoziție – este frăgezit suficient cât să accepte un repetir. Deocamdată, PSD negociază în timp ce cugetă dacă să treacă sau nu în Opoziție și trasează public ”liniile roșii” peste care nu admite să treacă. Concret, liderul Grindeanu a anunțat că PSD nu va accepta reducerea investițiilor pentru autoritățile locale și scăderea veniturilor românilor cu venituri mici și medii. În plus, PSD a ținut să precizeze și că ”se va opune cu fermitate oricărui demers care ar determina implicarea României în orice tip de acțiune militară desfășurată în afara cadrului NATO sau în afara apărării teritoriului național” – poziționare care în mod cert a făcut Bruxelles-ul și Parisul să strâmbe din nas.

Dacă Cioloș nu va putea fi vârât pe gâtul pesediștilor fie și doar pentru învestirea în Parlament, atunci preferatul noului președinte rămâne Ilie Bolojan. Deși este leșinat să-și continue existența tot într-un palat și după părăsirea Cotroceniului, Bolojan știe cât de adâncă este găleata în care PSD, PNL și ”sistemul” au băgat România, așadar are și el o condiție: viitorul Guvern să aibă o majoritate parlamentară solidă – respectiv să facă parte din el și PSD. Asta și pentru ca PNL să nu plătească singur oalele sparte – nuanță surprinsă din start de PSD-ul care a și ripostat prin vocea lui Grindeanu: ”Nu acceptăm să fim sac de box!”

Mungiu Pippidi: la dracu’ cu românii săraci, ei trebuie să acopere deficitul României, nu nemernicii care au devalizat țara și nici pensionarii speciali

Indiferent de viitoarea formulă guvernamentală, sub noua configurație politică lucrurile vor suna și mai prost decât până acum tot pentru românii cu venituri reduse. O spune, cu o detașare inumană și perfect globalistă, ideoloaga Alina Mungiu Pippidi, una dintre luminile doctrinare ale USR. Individa pune deficitul care apasă România doar pe seama ”pomenilor electorale” date românilor săraci și îi absolvă de vină pe nemernicii care au furat/supt țara în ultimii 30 de ani. Ba madama susține fără nicio rușine și că nu trebuie să se facă atâta de caz pentru gaura provocată bugetului de profitorii care beneficiază de pensii speciale nesimțite pe motiv că ”e așa de mică” încât nici nu contează:

”Unii au furat, dar noi i-am băgat la închisoare mai mult decât au făcut-o bulgarii, ungurii sau slovacii și sper să îi mai băgăm. Avem deficit pentru că avem o populație săracă și guvernele populiste au dat bani ca să se realeagă ei; nu ca procent din creșterea economică, ci pe datorie.

Magistrații, profesorii, polițiștii, pensionarii au toți o parte din deficit. Sigur că există pensionari speciali mai egali ca alții, dar ponderea lor totală e așa de mică încât eliminarea lor nu rezolvă decât o problemă de justiție socială, nu una fiscală”.

Orice comentarii sunt de prisos.