Paiațele lui Soros se auto-canibalizează

În timp ce Călin Georgescu și-a consolidat poziția de favorit în cursa pentru Președinția României, adversara sa din finala anulată ilegal de CCR, Elena Lasconi, s-a lins pe bot de o nouă susținere din partea propriului său partid. Nu pentru că USR ar fi fătat între timp vreun pui de lider, ci pentru că fondatorul partidului, Nicușor Dan, bate din nou la ușa partidului din care a fost scos în șuturi de către tabăra Dan Barna.

Bafta lui Nicușor a fost că, la fel ca și vechea sa parteneră de globalism și rele, Clotilde Armand, a fost „adoptat” de francezii care n-au admis ca de noul „El Dorado” mioritic să se bucure doar germanii – care deja își adjudecaseră partea leului odată cu trimiterea la Cotroceni a puiului de dac Klaus Werner.

Așa se explică cum de Nicușor Dan nu a ajuns în șanțurile politicii, ci a fost propulsat, cu ajutorul idioților utili de la PNL, la Primăria Capitalei. Unde, de altfel, a și câștigat, anul trecut, un al doilea mandat, ajutat de această dată și de pesediștii la fel de idioți și ei. Cum însă Franța nu mai e ce-a fost, Clotilde Armand s-a împiedicat, definitiv, la alegerile din 2024. Rămasă doar cu Nicușor, gașca bruxellezo-soroșistă care vrea să țină captivă România vrea acum să-l impună pe acesta la Cotroceni. Aruncând-o pe Lasconi în provincia de unde tot ea a scos-o-n lume, evident.

Că useriștii se bat între ei ca chiorii, e foarte bine. De ce sunt capabili când ajung la butoanele țării s-a văzut în timpul guvernării PNL-USR. Bine este și că românilor le-a scăzut simțitor apetitul pentru progresism și neo-marxism (vezi scorul USR la locale, europarlamentare, parlamentare), iar păruiala dintre Lasconi și Dan va îndepărta și ea o parte a electoratului de conjunctură.

Prost este că Bruxelles-ul ne desconsideră suficient cât să încerce să ne bage pe gât un alt președinte tip Iohannis. Dincolo de centimetrii minus, Nicușor Dan este un individ la fel de arogant, însetat de putere și lipsit de orice empatie și respect față de oamenii care l-au votat ca și mult detestatul Klaus Iohannis.

Chiar dacă suntem vinovați că suportăm de atâția ani să fim conduși de o clasă politică mizerabilă, este totuși mult prea mult să ne trezim cu Nicușor Dan președinte, mai ales că individul deja se comportă ca Iohannis în postura sa de primar. Respectiv, urmărește și el totul cu „atenție și îngrijorare” (vezi declarațiile făcute de Dan în legătură cu întârzierea transpunerii în legislație a rezultatelor referendumului său) și refuză cu obstinație orice comunicare publică în perioadele din afara campaniilor electorale.

Drept este că și că alegerile asupra alegerilor prezidențiale plutește încă o ceață deasă. Nu se știe dacă Georgescu va putea candida din nou, nu se știe dacă Crin Antonescu chiar va candida câtă vreme i-ar lua din voturi lui Nicușor Dan și amândoi argățesc la același stăpân soroșist, nu se știe dacă va veni sau nu un semnal și din partea lui Trump, nu se știe cât mai pot românii răbda. Și pentru că orice colivă trebuie să fie vârfuită de o bomboană, prin târg umblă zvonul că Laura Codruța Kovesi ar putea să intre și ea în joc. Orice comentariu în plus fiind, deocamdată, de prisos, ne oprim aici.