Cu Țoiu la Putere și Simion în Opoziție

Prezent la Consiliul NATO-Ucraina organizat în marja summit-ului NATO care s-a desfășurat, ieri, la Haga, ministrul român de Externe, Oana Țoiu, ne-a reprezentat cu cinste și profesionalism țara în ”scurtele interacțiuni și discuții” pe care doamna le-a avut acolo, conform comunicatului dat după aceea de MAE. Doamna ministru și-a rezumat și singură prestația pe rețelele de socializare: ”Am subliniat importanţa unei păci juste şi durabile în Ucraina, rolul pe care Parteneriatele Strategice dintre România şi SUA îl au în stabilitatea regiunii Mării Negre şi a reafirmat angajamentul României de a sprijini pacea şi suveranitatea Ucrainei, precum şi democraţia Republicii Moldova”. Foarte productivă prestație, după cum se vede, deși au lipsit întâlnirile bilaterale organizate în mod obișnuit la astfel de evenimente. O scuză există: se presupune că subalternii doamnei din MAE nu au avut cum să le organizeze, preocupați cum erau să stea cu pleoapa pe Trump și pe restul oficialilor americani doar-doar vor obține un strâns de mână, poate chiar și un zâmbet, pentru președintele nostru. Că de un tete-a-tete Trump – Dan, nici vorbă. Iar dacă politica noastră externă înregistrează noi ”succesuri” pe mâna Oanei Țoiu, firesc este ca pe plan intern și Opoziția să o dea în bară. Pe mâna lui George Simion de această dată, lider al AUR și implicit al Opoziției dâmbovițene.

În aceeași zi în care Țoiu căsca pentru întâia dată ochii la poarta NATO, Simion participa la o emisiune cu Robert Turcescu. Ocazie cu care Simion a demonstrat că și-a pierdut practic zvâcul odată cu retragerea lui Călin Georgescu. Bun la vocalize/cocoșeli specifice bătăliei electorale, mai ales într-o campanie, Simion își pierde naturalețea și conținutul la vreme de hai să-i zicem pace. Adică perioada în care un politician first-class atrage/convinge lumea să-l urmărească/urmeze pentru că are viziuni, proiecte și programe alternative mai bune și mai articulate comparativ cu adversarii săi politici. Simion însă nu a făcut altceva decât să umple dialogul său cu Turcescu cu clasicele stereotipuri referitoare la minciunile, ipocrizia și indiferența față de popor manifestate de hoții de pesediști și peneliști. Stereotipuri la care a adăugat și câteva gafe de proporții, ca fie treaba-treabă.

Întrebat, de exemplu, de ce AUR a mers cu un candidat atât de slab la alegerile de anul trecut pentru Primăria Capitalei, Simion a susținut că AUR a avut ”un specialist în administrație publică” – Mihai Enache, scor 3,04%! – însă ”bucureștenii au greșit” nevotându-l: ”Am avut o persoană din AUR care avea cele mai multe șanse să câștige. Nu cred că am greșit, cred că au greșit bucureștenii”. Încă vreo câteva declarații ca aceasta și Simion poate să se gândească nu la viitoare sloganuri de campanie, ci la un epitaf pentru cariera sa politică.

Simion a vorbit în loc să tacă deștept și atunci când i s-a atras atenția că ”marele” miting de duminica trecută a fost un fâs: ”Mișcarea suveranistă poate scoate oricând 100 – 200.000 de oameni (mult prea puțini – n.r.) într-un moment decisiv. Nu cred că e acum un moment decisiv, furia populației nu a apucat să se adune”. Orice analiză pe text este absolut inutilă, problema este că, din moment ce a răspuns așa, se vede ori că autorul Simion nu știa ce vrea să spună, ori că politicianul Simion habar nu are de politica primară, aia care te învață ce poți spune și ce nu votanților.