Constituția violată se răzbună: îi strică lui Iohannis sezonul de schi

Românii care au votat pe 24 noiembrie și pe 1 decembrie le-au arătat ușa celor două partide care îi călăresc din 2020 încoace – PSD și PNL. Timp de două săptămâni, pesediștii și liberalii s-au spășit ipocrit, jurând că au înțeles la literă mesajul dat de români, iar ca dovadă concretă au reîntronat cuplul PSD-PNL la Palatul Victoria. Singura schimbare: renunțarea la mariajul în doi și trecerea la un „menage a trois”: PSD-PNL-UDMR.

Scor final: după ce au votat cu sete, românii disperați să vadă în sfârșit o schimbare s-au trezit tot cu Iohannis președinte și tot Guvern PSD-PNL, dres cu un praf de UDMR! Asta da restaurație ca la manual.

Cel mai tare irită moaca satisfăcută a cetățeanului Iohannis care, proțăpit în prezent fără niciun motiv legal la Cotroceni, a patronat depunerea jurământului de către miniștrii Guvernului Ciolacu II. Ba chiar a ținut și un speech care ar fi avut rezon doar în gura unui președinte legitim. De ce se dă în stambă Klaus Iohannis – ins ahtiat după funcții, ceremonii și onoruri – este simplu de înțeles. Întrebarea care rămâne este de ce niște politicieni în firea lor se pretează la o astfel de mascaradă, „binecuvântată” în dungă și fără suport constituțional de către CCR.

Chiar dacă este patronat (dacă spunem „legitimat” sucombă pe loc și ce a mai rămas din Constituție) de un președinte-fake, se cheamă că avem Guvern, deci ne așteptăm ca acesta să-și suflece pantalonii și să purceadă grabnic la finalizarea bugetului pe 2025 și la programarea scrutinului prezidențial 2.0.

Asta deși știm cu toții că prioritatea nr. 1 a Cabinetului Ciolacu II este „ordonanța trenuleț”, menită să radă mare parte din pomenile electorale făcute, tot de PSD și PNL, de-a lungul întregului an 2024. Au dat atunci cu o mână ca să aibă ce tăia/lua acum cu două. Problema fostelor două mari partide, deja altoite de electorat, este că la orizontul lor politic rânjesc în continuare alegerile prezidențiale și punem pariu pe neconstituționalitatea celui de-al treilea mandat al lui Klaus Iohannis că Opoziția se va folosi la maximum de inerentele măsuri „de austeritate” pentru a călca efectiv în picioare PSD și PNL, în avanpremiera scrutinului.

Considerând că mai pot drege busuiocul, cele două partide l-au scos de la naftalină pe Crin Antonescu și l-au încălțat cu rolul de prezidențiabil unic al actualei triade guvernamentale. Un liberal autentic care s-a retras în 2014, fără o motivație logică, în favoarea lui Klaus Iohannis. Practic, Antonescu este acela care i-a dat PNL-ul pe tavă primarului provincial Iohannis, la pachet cu primul mandat de președinte. De ce – iată o altă întrebare căreia i-a venit timpul să fie elucidată de către fostul lider al PNL, rebranduit astăzi în „candidat unic” al toxicei alianțe PSD-PNL.

O alianță care, în treacăt fie spus, a (mai) răposat în acest an un „candidat unic” – pe doctorul Cătălin Cîrstoiu la localele bucureștene de tristă amintire. Nu numai pentru PSD și PNL, ci și pentru noi, din moment ce „geniala” strategie a celor două partide l-a menținut pe Nicușor Dan în fruntea PMB.

Și cum pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești, Nicușorul cu pricina le-a cerut fraierilor de la PSD și PNL să-l mute acum de la PMB la Cotroceni. Solicitare văzută cu ochi buni de „liberalii” conduși de progresistul Bolojan, dar care i-a făcut pe pesediști să vadă roșu (deocamdată cel puțin) chiar și atunci când nu se uită la însemnele partidului lor.

Cum nici măcar Iohannis nu a putut să întindă cât trebuie coarda Nicușor, iar PSD a decretat că fără prezidențiabil comun dă dracului bunătate de guvernare, s-a ajuns la compromisul numit în acte Crin Antonescu. Un Antonescu care imediat s-a compromis și singur atunci când a susținut că dubioasa (după unii) sau direct ilegala și anticonstituționala (după mulți alții) prelungire a mandatului lui Iohannis nu e nici „un capăt de țară” și nici „un lucru esențial” din moment ce „încă președintele în exercițiu domnul Iohannis” a învestit un Guvern și astfel „se respectă procedurile constituționale”.

Încălcându-se flagrant alte proceduri la fel de constituționale și obligatorii – reamintim noi „amănuntul” care nu-l tulbură cu nimic, după cum se vede, pe Crin Antonescu. Păcat.

Așadar, avem și Guvern, avem și candidat prezidențial unic, avem și pe cineva așezat (lipit, de fapt) pe scaunul de președinte. Toți și toate dubioși/dubioase foarte, dar atâta putem și noi din moment ce permitem tuturor instituțiilor să zburde de capul lor sau la ordinele „capetelor” care țin sforile și dosarele folosite să se ducă de râpă țara în ultimii 35 de ani. Și în continuare, după cum se întrevede, așadar ne vedem la vot.