Ciolacu a fluierat în biserica ”sistemului” și s-a ars

Ciolacu a devenit, fără doar și poate, un paria al ”sistemului”, după ce a încălcat de două ori scenariul. Prima dată când a încercat să se extragă din grupul vinovat pentru ilegala anulare a alegerilor și, a doua oară, când a suflat în ciorba interimarului Bolojan în domeniul relațiilor externe ale României.

În cazul extragerii din cercul vinovat de anularea alegerilor, sancțiunea a întârziat. Ciolacu era oricum pe făraș, iar demersul era sortit eșecului din start: fie și numai din calitatea sa de vicepreședinte al CSAT, Ciolacu este la fel de responsabil și vinovat ca Iohannis, Ciucă, Bolojan etc.

Încercarea de repunere pe șine a relației României cu SUA, ocolindu-l pe Bolojan, este cea care a scos cu adevărat ”sistemul” din sărite, de unde și smetia trasă imediat, via ”emisarul special” Dragoș Sprânceană, premierului rebel.

Pentru corectă aducere aminte, Ciolacu proaspăt anunțase că l-a delegat pe Sprânceană să îmbuneze echipa lui Trump și să încerce să dreagă busuiocul cu programul Visa Waiver – anulat de SUA, în premieră, în cazul țării noastre. Demers făcut de premier peste capul interimarului Bolojan și peste cele ale ministrului nostru de Externe și ambasadorului României la Washington.

Mișcarea i-a explodat lui Ciolacu în față în momentul în care ”specialul” Sprânceană a narat public ce tip de mesaje a transmis el echipei lui Trump. Respectiv unele centrate pe ideea că administrația americană ”trebuie să ignore un pic mesajele României pro-Ucraina și pro-Franța” deoarece țara noastră are un președinte interimar ”care nu va mai conta într-o lună sau o lună și jumătate”. Mai mult, atenționat că această abordare contrazice flagrant narativul oficial românesc, Sprânceană a susținut că ea respectă opiniile exprimate de Marcel Ciolacu în convorbirea avută cu el: ”Eu l-am întrebat personal pe domnul Ciolacu. Domnul Marcel Ciolacu de asta m-a și sunat personal, fiindcă își dorește o apropiere și o îmbunătățire a relațiilor cu Statele Unite”.

Băgat în belea mare, Ciolacu a încercat să scape negând ce tot el spusese cu trei zile mai devreme – respectiv că Sprânceană era unul dintre cei doi emisari trimiși de el la Mar-a-Lago special pentru a drege relația României cu Trump.

”Părerile exprimate în spațiul public de diverși cetățeni români care nu au nicio calitate oficială sunt pur personale și nu implică o poziție a statului român. Pozițiile oficiale ale României sunt întotdeauna transmise prin canale instituționale, în strânsă legătură cu Președinția și Ministerul Afacerilor Externe. Prioritățile politicii externe românești rămân, așadar, neschimbate.

Prin urmare, nu există niciun ”emisar al lui Ciolacu”, există însă mulți români din diaspora – antreprenori, medici, specialiști IT etc, cu care am vorbit în ultima perioadă și care s-au arătat dispuși să deschidă diverse canale de comunicare prin prisma conexiunilor pe care le au atât în Statele Unite, cât și în Europa”, a scăldat-o Ciolacu, ieri, pe contul său de Facebook.

Fenta nu l-a scăpat de furia Bolojanului ignorat pe față de Ciolacu. Nu numai că interimarul a pus mâna pe telefon și i-a frecat ridichea lui premierului, dar tot ieri a fost convocată și o întâlnire de urgență a liderilor Coaliției. Până să aflăm cum anume s-au gratulat cu această ocazie pesediștii și liberalii, arbitrați ca de obicei de udemeriști, clar este că atât dizidența lui Ciolacu, cât și zilele lui de mare boss politic și de premier sunt numărate.

Conform principiului ”unde dai și unde crapă”, clătinarea poziției lui Ciolacu l-ar putea afecta și pe Crin Antonescu – prezidențiabilul Coaliției PSD-PNL-UDMR. Nu de alta, dar doar Marcel Ciolacu și Kelemen Hunor sunt cei care îl susțin cu adevărat pe Antonescu. Ilie Bolojan opintește, pe față aproape, să-l facă președinte pe Nicușor Dan, așadar intrarea lui Ciolacu în dizgrația ”sistemului” nu poate să fie decât în dauna candidatului Antonescu. Nu că asta i-ar deranja prea tare pe ”păpușari”, dar orișicât.