Nimeni nu poate spune ce se va întâmpla pe 8 decembrie, după cutremurul din 24 noiembrie.
Ceva este însă clar: Bruxelles-ul trage toate otgoanele ca să iasă Elena Lasconi, în timp ce echipa noului lider american, Donald Trump, îl susține fățiș pe Călin Georgescu.
Altă certitudine este că românii sunt puși să aleagă, în turul doi prezidențial, între progresismul neomarxist reprezentat de USR/Lasconi și suveranismul total asumat de Călin Georgescu. Sau, și mai simplu, trebuie ales între globalism – părinte 1/părinte 2, litiere montate în școli, copii plimbați cu lesa în parcuri, batjocorirea bisericii – și familia formată din mamă și tată, copii educați în respect pentru părinți/societate/țară, păstrarea tradițiilor, perpetuarea rădăcinilor și valorilor naționale.
Povestea cu unul este candidat pro-euroatlantic și altul pro-Est este o dudă murată. Cine recitește declarațiile făcute de Elena Lasconi despre rolul unor mari instituții occidentale, despre modul în care acționează NATO, despre interacțiunea statelor occidentale, se ia cu mâinile de cap și pune la îndoială nu numai caracterul „pro-euroatlantic”, ci și inteligența doamnei. Nu pentru că ar fi proastă natural, ci pentru că este curată prostie să țintești la funcții atât de înalte fără a te documenta temeinic mai întâi. Măcar din orgoliu, ca să nu te faci singură de baftă, dacă de urmărit cu adevărat nu urmărești decât o parvenire cu orice chip.
Ceva bănuieli despre adevărata-i valoare o încearcă totuși și pe Lasconi, din moment ce refuză să se confrunte în direct cu Călin Georgescu, la TVR. Probabil că Lasconi mizează pe faptul că Traian Băsescu o va școli la locul de muncă, așa cum se întâmpla cu meseriașii pe vremuri. De la ea nu ai ce pretenții să ai; de neînțeles este ce face Băsescu, un politician de top la vremea lui, dar care acum își bate joc de țara pentru care a jurat, de două ori, cu mâna pe Biblie, că o va respecta, dezvolta, apăra.
Cât despre Călin Georgescu, pro-rusismul lui a fost demontat chiar de către Traian Băsescu – adversarul său cu mantă, ca să spunem așa. „Nu vreau să îmi încarc conștiința lăsând dubii asupra lui. Este exclus să fie omul Moscovei”, a afirmat ferm Băsescu, iar omul știe ce spune din moment ce, în calitate de președinte, a fost la un pas de a-l numi, în 2012, premier pe Călin Georgescu (în locul lui Răzvan Ungureanu – n.r.), deci, în mod cert, s-a documentat beton în privința lui.
Să vorbim însă un pic și despre cine s-a poziționat în spatele celor doi finaliști, Georgescu și Lasconi. Nu este vorba despre cei din țară; aici lucrurile se vor definitiva săptămâna viitoare, după alegerile parlamentare, ci despre partenerii noștri externi.
Cum Bruxelles-ul a rămas principala pepinieră a progresismului după victoria lui Trump în SUA, UE o susține cu tot ce are pe Lasconi. Nu numai că este useristă, dar este și femeie, iar marea promotoare a excluderii genului, Ursula von der Leyen, dorește cât mai multe femei în jurul ei: în Comisia Europeană, în PE, la conducerea statelor UE. Recunoscătoare pentru susținere, Lasconi a și anunțat că este gata să înghită ca un pelican tot ce vine de la Bruxelles.
Suveranist declarat cum e, Călin Georgescu e persona non grata la Bruxelles, dar se bucură, în schimb, de aprecierea oamenilor din echipa lui Trump. Dovadă concretă: Robert F. Kennedy Jr. vine în România tocmai pentru a fi clar pentru toată lumea că Georgescu este preferatul noii administrații americane. Așadar, lucrurile sunt clare: Bruxelles-ul „votează” cu Lasconi, iar Washington-ul cu Georgescu. Mai rămâne să vedem cu cine votează românii.
Distribuie pagina:

Distribuie pagina: