AUR crește, George Simion stagnează

Deranjant sau nu, acesta este adevărul. Deși a jucat impecabil rolul de discipol al lui Călin Georgescu, George Simion s-a împiedicat în trecutul său. Un trecut marcat nu atât de experiența de ”galerist” pe stadioane, cât de săritul calului în perioada când concura cu Diana Șoșoacă pentru preluarea controlului asupra mișcării suveraniste mioritice între anii 2020 – 2024. Perioadă în care Simion a excelat în excese de limbaj, telefoane vârâte în dinți, acuzații și opinii exprimate într-o română sărăcuță și cam poticnită. Cum însă românii erau sătui până peste cap de o clasă politică impotentă, penibilă și coruptă iar AUR era formațiunea suveranistă cea mai articulată, Simion a avut noroc: multă lume nu s-a împiedicat în defectele evidente și astfel a reușit să se încoroneze ca lider al Opoziției la clasicele (devenite între timp jalnice) PSD și PNL. În această postură a participat la primul tur al prezidențialelor, cel din 24 noiembrie 2024, când a obținut 1.281.325 voturi (13.86%) și s-a clasat pe locul 4. Cifre care, dincolo de toate manipulările și mânăriile, explică și rezultatul scrutinului din 18 mai. Atunci când, datorită patronajului lui Călin Georgescu și schimbărilor comportamentale operate între timp de el însuși, Simion a primit în plus 4 milioane de voturi, dar totodată a și activat la vot mulți dintre românii alergici la tipul ”șmecherașului de cartier”. Marea problemă a lui Simion (ca de altfel și a mișcării conservatoare/suveraniste de pe la noi) nu este însă pierderea prezidențialelor, ci faptul că nu reușește să se afirme ca alternativă reală la liderii actualei Puteri.

Da, a călcat cuminte pe urmele lui Georgescu, dar nu este Georgescu. Da, AUR-ul crește, a devansat PSD-ul și are șanse reale să domine viitoarele alegeri parlamentare, dar nimeni nu și-ar paria banii pe ajungerea lui Simion la Cotroceni – și asta în condițiile în care cotele de popularitate ale lui Bolojan și Dan scârțâie deja. Da, Simion aruncă zilnic potop de acuzații împotriva actualilor guvernanți, dar nimic nu se leagă. Mai exact nu vine ecoul scontat din partea societății, chiar dacă aceasta este cu adevărat agresată de o Putere la fel de abuzivă și obtuză ca și înainte de alegerile din ultimul an. Iar asta este o notă cu adevărat proastă pentru un politician care visează să ajungă în top.

Dovada concretă că Simion nu este văzut ca un lider salvator a venit duminica aceasta, când românii au răspuns în număr mult prea mic invitației de a-și exprima multele nemulțumiri în stradă. Faptul că Simion nu are concurență (modelul Șoșoacă s-a vărsat, modelul POT s-a născut mort) nu-l ajută cu nimic. Implicit nu ajută nici Opoziția care ar trebui să-și joace eficient rolul de Cerber pentru Putere. Iar dacă la asta se adaugă și tradiționala resemnare a românilor obișnuiți să fie încălecați de oricine ajunge în fruntea țării, ”sistemul” îmbătrânit în rele poate zburda în continuare nestingherit cu George Simion în fruntea Opoziției. Un George Simion care, pe cont propriu, are șanse minime să ajungă ”Magnus dominus”.