57.000 de hectare arabile. O concesiune care nu avea voie să fie decisă

Există decizii administrative care, prin dimensiunea și efectele lor, nu mai pot fi ascunse sub formula comodă a „gestiunii curente”. Concesionarea Insulei Mari a Brăilei este una dintre ele.
Prin prezentul articol, Ziarul Operativ aduce oficial la cunoștința Agenției Domeniilor Statului și Consiliului Concurenței existența unor indicii serioase de nelegalitate și neconformitate în legătură cu modul în care a fost decisă concesionarea celei mai mari suprafețe arabile compacte aflate în proprietatea statului român.
Acest demers are caracter de notificare publică și precede plângerea prealabilă care urmează a fi depusă la ADS.
Faptele, așa cum rezultă din datele oficiale
Insula Mare a Brăilei are o suprafață totală de aproximativ 71.000 de hectare.
Din această suprafață, 68.130 de hectare reprezintă teren agricol, respectiv 94,6% din total.
În baza actelor administrative emise de ADS, între 56.000 și 57.720 de hectare de teren arabil au fost concesionate într-un singur perimetru compact, către un singur operator economic.
Consecința este clară și ușor de cuantificat:
peste 80% din terenul agricol al insulei se află sub controlul unei singure concesiuni;
a fost creată cea mai mare exploatație agricolă compactă rezultată dintr-o decizie administrativă, la nivelul Uniunii Europene;
avantajul economic rezultat este structural și imposibil de replicat prin mecanisme normale de piață.
Aceste cifre nu sunt interpretări jurnalistice. Ele apar constant în documente publice, rapoarte și comunicări oficiale.
De ce Insula Mare a Brăilei nu este un teren agricol obișnuit
Insula Mare a Brăilei este un teritoriu artificial, rezultat din îndiguiri și lucrări de desecare. Funcționarea sa depinde de:
diguri de protecție,
stații de pompare,
canale de evacuare,
lucrări hidrotehnice permanente.
Gestionarea acestui teritoriu are impact direct asupra:
securității alimentare,
controlului apei pe Dunăre,
stabilității economice regionale.
Prin dimensiune, caracter compact și infrastructura asociată, Insula Mare a Brăilei îndeplinește criterii clare de activ agricol de interes național, nu de simplu bun patrimonial.
Către Agenția Domeniilor Statului: problema competenței
Agenția Domeniilor Statului are atribuții de administrare a patrimoniului public. Nu este o autoritate de decizie strategică a statului român.
Concesionarea unei suprafețe de peste 56.000 de hectare arabile compacte, într-un singur contract, nu mai poate fi încadrată la gestiune curentă. Este o decizie cu efecte structurale, cu impact pe termen lung asupra economiei și concurenței.
O asemenea decizie:
nu putea fi adoptată fără o Hotărâre de Guvern;
nu putea fi asumată exclusiv la nivelul unei agenții;
impunea un cadru juridic special, proporțional cu importanța activului.
În lipsa acestora, se ridică o problemă serioasă de competență materială și de legalitate a actelor administrative emise de ADS.
Către Consiliul Concurenței: încălcări ale obligațiilor din TFUE
Prin această concesiune, statul român a creat o poziție dominantă structurală, instituită prin act administrativ, nu rezultată din concurență. Este exact situația avută în vedere de articolul 102 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, atunci când efectul este excluderea altor operatori de pe piață.
În acest context, Consiliul Concurenței avea obligația:
să analizeze efectele deciziei statului asupra pieței;
să intervină preventiv;
să avertizeze autoritățile emitente.
Aceste obligații nu au fost îndeplinite.
Mai mult, concesionarea unui activ unic, în condiții nereplicabile și aparent sub nivelul pieței, ridică problema existenței unui avantaj economic selectiv, în sensul articolului 107 din TFUE. Și în acest caz, exista obligația unei analize formale și, dacă era cazul, a notificării Comisiei Europene.
Inacțiunea autorității de concurență nu este neutră. Ea produce efecte juridice și economice care se manifestă și în prezent.
Notificare publică și apel la autosesizare
Prin acest articol, Ziarul Operativ notifică oficial:
Agenția Domeniilor Statului,
Consiliul Concurenței,
cu privire la existența unor indicii serioase de neconformitate a concesiunii Insulei Mari a Brăilei cu dreptul național și cu dreptul Uniunii Europene.
Solicităm:
autosesizarea imediată a ADS în legătură cu competența și legalitatea actelor emise;
deschiderea unei analize formale de către Consiliul Concurenței privind posibila încălcare a articolelor 102 și 107 din TFUE.
Concesiunea este în derulare. Efectele sunt actuale.
Tăcerea instituțională nu mai poate fi justificată.
57.000 de hectare arabile compacte nu reprezintă un detaliu administrativ.
Reprezintă o decizie care obligă statul român să răspundă.